Descriere
Venturia pyrina (Rapănul părului)
Boala se datorează atacului ciupercii Venturia pyrina.
În perioada de vegetație, la suprafața petelor, sub cuticulă apar infecțiile secundare sub forma de conidioforii ce conțin conidiile (sporii).
Conidiile sunt formate dintr-o singură celulă, au culoarea maro, de formă eliptică (asemănătoare cu semințele de castravete), unele piriforme, în formă de pară.
Conidiile sunt purtate de vânt și picăturile de apă (din ploaie sau irigare prin aspersie) producând astfel numeroase infecții secundare în perioada de vegetație.
Pentru perioada de repaus ciuperca dezvoltă în frunze pseudotecii ce conțin asce de formă alungită, iar fiecare dintre acestea conține ascospori bicelulari.
Ascosporii sunt eliberați primăvara și purtați de vânt și picăturile de apă, provocând astfel infecții primare.
Temperaturile de peste 7°C și precipitațiile (apa pe frunze o perioadă de peste 9 ore) dezvoltă un mediu propice pentru apariția și evoluția rapidă a bolii.
Boala poate apare încă din primăvară (primăveri reci cu ploi abundente) și își continuă atacul în verile ploioase.
Boala atacă organele verzi ale plantei: frunze, fructe, lăstari.
Atacul pe frunze, fructe, lăstari, apare la început sub forma unor pete circulare măslinii (verde-întunecat – pe partea superioară a frunzei) care treptat vor ajunge la culoarea maro-închis sau cenușiu-negricioasă.
Lăstarii puternic atacați capătă un aspect răpănos, coaja se crapă și începe să se exfolieze.
Atacul pe fructe apare sub forma unor pete rotunde și poate conduce la uscarea fructelor tinere, deformarea fructelor, crăparea fructelor în zona petelor, fructe cu valoare comercială redusă, slaba rezistență la depozitare (putrezesc), etc.
Infecția târzie a fructelor (toamna) nu se observă la introducerea în depozit, dar are loc și continuă câteva luni pe perioada depozitării, afectând astfel fructele aparent sănătoase și în depozite.
Transmiterea bolii peste iarnă se face cu ajutorul frunzelor atacate și căzute pe sol, prin lăstarii atacați, etc.
