Basicarea frunzelor

Basicarea este produsa de ciuperca Taphrina deformans. Ciuperca ataca frunzele, lastarii si fructele(mai rar):
-La frunze: atacul/infestarea incepe la dezmugurit, cand apar primele frunzulite din mugure, acesta fiind si momentul inceperii tratamentelor pentru combaterea bolii. Semnele atacului apar pe frunze sub forma de pete mici galbui sau rosietice(odata ce frunza este infectata, tratamentele nu mai sunt eficiente), dupa care se extind, frunza creste si devine gofrata(spre interior). In final frunzele cad producand defolierea timpurie a pomului.

-La lastari: atacul/infestarea duce la ingrosarea acestora, opreste cresterea, raman erbacei si de multe ori se ususca.

-La fructe: atacaul/infestarea este mai rar si pot aparea zone rugoase si rosietice, dar odata cu cresterea fructelor zonele devin ttari si pielea fructelor crapa.

Conditii de aparitie a boli: aparitia bolii este favorizata de umiditatea ridicata, vreme ploioasa si temperaturi intre 10-21 grade Celsius, ciuperca infecteaza rapid zonele de crestere(frunze, lastari), odata ajunse la maturitate ele nu mai pot fi infectate.

Masuri de precautie:
-Cultivarea de soiuri rezistente;
-Taierea si arderea lastarilor afectati;
-Adunarea si arderea frunzelor/ramurilor rezultate in urma caderii/taierii!

Tratamentul se efectuează imediat si se recomnada unul dintre urmatoarele produse:
BRAVO 500 SC (clorotalonil 500 g/l): – 0,15 % (actiune de contact) sau
DITHANE M-45 (mancozeb 80%): – 0,2 % (actiune de contact) sau
MERPAN 50 WP (captan 50%): – 0,25 % (actiune de contact) sau
SCORE 250 EC (difenoconazol 250 g/l): – 0,02 % (actiune sistemica) sau
TOPSIN 70 WDG (tiofanat metil 70%): – 0,07% (actiune sistemica)

Se recomanda efectuarea tratamentului prin imbaierea pomilor cu solutie, in zile insorite, fara vant. Se vor alterna produsele. In plantatiile pe rod se vor utiliza 1000 l solutie/ha. Pentru pomii izolati se vor utiliza intre 3 – 5 l solutie/pom, in functie de marimea coroanei. Tratamentul se repeta la 10 zile.

Monilioza samburoaselor

MONILIOZA SAMBUROASELOR

Efectele atacului sunt vizibile la cais, prun, cires, visin prin caderea florilor, uscarea lastarilor si chiar a fructelor. Este confundata uneori cu atacul brumelor tarzii.
Ciuperca monilia laxa ierneaza pe ramuri si frunzele putrezite. Pentru diminuarea surselor de infectie este necesara adunarea, arderea sau ingroparea in sol a acestora.
Infectia se face primavara, prin conidiile care au rezistat conditiilor de iernare si sunt duse de vant, ploi, insecte pe flori, care infecteaza stigmatele, apoi prin stil ajunge la ovar si provoaca ofilirea prin pedunculul fructelor. Micelul trece in scoarta lastarilor si frunze.

In functie de rezerva biologiga a anului trecut si conditiile meteorilogice din primavara anului in curs se vor efectua urmatoarele tratamente:
1. Toamna dupa caderea frunzelor: zeama bordelesa 3%;
2. Intre 5-15 martie: Champion 60 g la 10 l apa;
3. La buton floral: Champion 30 g la 10 apa;
4. In floare: Topsin 10 g + Fastac 2 ml la 10 l apa;
5. La scuturarea petalelor: Score 2 ml la 10 l apa;
6. La 12 zile dupa tratamentul 5, Champion 30 g la 10 l;
7. La 12 zile dupa tratamentul 5, inca o data Champion 30 g la 10 l apa;
8. La 12 zile dupa tratamentul 7, Score 2 ml la 10 l apa;
9. In parga: Rovral o fiola + Fastac o fiola la 10 l apa.

Dupa cum am descris succint fazele principale in care au loc infectiile, consider ca sunt un numar de tratamente cam prea mare, insa avand in vedere reserva biologica evaluata de mine ca fiind foarte mare in anul trecut, este bine ca in urmatorii 3 ani, pe langa masurile sanitare de arderea frunzelor si ramurilor atacate, ingroparea fructelor cazute pe pamant precum si a fructelor mumificate, sa executam acest numar de tratamente pe langa care eliminam si alte boli, ca apoplexia, ciuruirea frunzelor, etc.
Va redam mai jos o schema simpla prin care conidiile produc infectiile florale si ale ramurilor.

Plantarea pomilor

1.Momentul plantarii

Toamna sau primavara  foarte devreme

2.Cum marcam terenul

Inainte  de saparea gropilor se  trece la pichetarea  terenului ,adica marcarea locului fiecarui pom cu ajutorul unor picheti (tarusi de 60-70 cm si de 2-3 cm grosime) tinind cont ca ciresul se planteaza  la 5-5,5m intre randuri si 4-4,5m pe rand.

3.Cum sapam gropile

De  regula  se sapa gropi mai mari 60 x 60 x60 cm (lungime x latime x adincime) pentru ca pomii tineri sa se dezvolte bine intr-un teren desfundat.
Pentru cires  gropile de plantare  se sapa tinind cont de urmatoarele dimensiuni :
40cm x40cm x 50 cm (lungime x latime x adincime) Adincimea gropii  poate varia in functie de  marimea radacinilor)
Primii 25-30 cm  din pamantul sapat  se pune de o parte a gropii iar urmatorii 25 -30 cm (de la fundul gropii se pune in partea opusa –nu se amesteca  straturile  fertile.

4.Cum verificam pomii inainte de plantat

Inaintea plantarii,  pomilor li se verifica sanatatea radacinilor  executand  sectiuni cu foarfeca .Radacinile  sanatoase au sectiuni albe , sunt nevestejite  si au miros placut . Cele vatamate ,moarte sau  mucegaite au sectiunile brune cu miros neplacut de fermentatie.Acesti pomi nu se planteaza
Inainte de plantare ,pomilor li se face fasonarea  si mocirlirea radacinilor.
Fasonarea consta in improspatarea sectiunilor la radacinile mai groase de 3-4 mm si scurtarea celor fibroase la 3-10 mm,in functie  de grosimea lor.Cele subtiri de tot ,sub 1 mm se pot taia ras .Intotdeauna sectiunea se face pina la zona sanatoasa –vie.In urma fasonarii pomul trebuie sa ramana cu cat mai multe radacini groase ,sanatoase si lungi .
Dupa fasonare ,radacinile se cufunda intr-o pasta consistenta obtinuta din balega proaspata de vita,pamant galben si apa  sau gunoi de grajd ,pamant de telina si apa operatiune numita mocirlire.
In fiecare groapa se aseaza un tutore ( arac  in centrul gropii pentru alinierea si sustinerea  pomului tanar  astfel incat acesta sa ramana afara din groapa la  60-70 cm.

5.Cum se face plantarea

Pomul astfel pregatit se aseaza in groapa linga tutore  ,se trage pamant  marunt si reavan (din primul strat de cazma),care se indeasa bine printre  radacini .Dupa acoperirea acestora  se calca bine pamantul dinspre marginea gropii spre pom.Se administreaza 10-15 kg gunoi bine fermentat iar daca este seceta   1-2 galeti apa,dupa care se acopera complet groapa cu pamant si se calca din nou bine .La acoperirea gropii  se evita ingroparea nodului de altoire care trebuie sa ramana la 5-6 cm deasupra solului.  Cu pamantul ramas  se face un musuroi larg in jurul pomului si   inalt de 10 -15 cm.
Reusita plantatului depinde de alegerea timpului optim ,pamantul sa nu fie prea umed  dar nici uscat  si de presarea buna printre radacini, sa nu ramana spatii de aer intre  acestea si pamant.La 8-10 zile dupa plantare putem lega pomii de tutore .Daca este pericol de rozatoare (iepuri) putem invelii  trunchiul cu folie de polietilena etc.

Ce lucrari sa faci pe un gazon inchegat

a)Cand se tunde gazonul

Prima tundere se executa cind gazonul are 7-10 cm cu ajutorul masinilor de tuns (cu cutitele foarte bine ascutite,altfel exista riscul smulgerii gazonului )
Urmatoarea tundere se  face la un interval de 8-10 zile ,dupa care se intra intr-un regim normal de tundere in perioada de maxima crestere-primavara si toamna   – saptaminal  iar vara  o data la 10 zile.

b)Cum se fertilizeaza gazonul

Pentru a porni in vegetatie primavara gazonul trebuie fertilizat cu azot  cit mai devreme. Fosforul si potasiul se recomanda  de obicei  toamna in cazul ingrasamintelor simple si din primavara pina in toamna in  cazul ingrasamintelor complexe .
Dupa fertilizare este obligatoriu aplicarea a 1-2 udari.
De regula  este necesar  o fertilizare cu azot la 6-8 saptamini
Se recomanda aplicarea  unor doze orientative anuale  de cca : 20 -30 gr azotat /mp/ ,8-10 gr/mp ,pentaoxid de  fosfor,20-30 gr /mp  sare potasica.
Aplicarea ingrasamintelor se face manual  cit mai uniform  sau cu diferite masini de imprastiat ingrasaminte .
In perioada de vara pentru un gazon sanatos   se poate folosi  ingrasamintul foliar FERTITELL ( 30-40 ml/100 mp/10l apa ) aplicat cu vermorelul sau atomizorul.

c)Cum sa udati corect

Se executa ori de cite ori solul este uscat la suprafata ,asigurind umectarea pe o adincime de circa 20 cm evitindu-se  de asemeni baltirea.
In perioada de vara gazonul se uda obligatoriu de doua ori pe zi (dimineata pina la ora 8 si seara dupa ora 19).
De asemeni se uda dupa tuns si dupa aplicarea ingrasamintelor.

Un gazon curat de buruieni

Buruienile cu frunza lata se combat cu erbicidul SDMA SUPER(600 g/l acid 2,4 D) in doza de 10ml/100mp in 5-7 l apa  ,aplicat dupa rasarirea buruienilor.Pentru buruienile perene  rezistente la acest erbicid  se  foloseste erbicidul PREMIANT (344g/l acid 2,4 D +120 g/l dicamba) in doza de  10ml/100mp in 5-7 l apa
Buruienile cu frunza ingusta (pir,costrei,mohor etc) se smulg manual   in momentul aparitiei lor ,iar in cazul unor infestari masive in vetre  se  foloseste erbicidul total GLIFOTIM  (360 g/l glifosat acid) in doza de 40 ml/100 mp in 5-7 l apa ,aplicat cind buruienile  au 10- 15cm .Dupa erbicidare nu se intervine  cel putin 2-3 saptamini pe suprafata erbicidata ,dupa care se reinsaminteaza gazonul pe respectivele  suprafete.
Nu se erbicideaza in cazul unei ploi iminente iar dupa erbicidare nu se uda gazonul o zi.

Combaterea muschilor
In combaterea muschilor nu exista produse chimice foarte  eficiente ,de aceea se recomanda masuri profilactice (drenarea terenului,aerarea ,evitarea amplasarii gazonului in locuri umbroase etc)
In cazul aparitiei muschilor  acesta se grebleaza energic iar in primavara se suprainsaminteaza.

Sfaturi pentru un gazon sanatos

Datorita  umiditatii  excesive si diferentelor de temperatura ,gazonul risca sa se imbolnaveasca frecvent.Primele semne de boala sunt pete de forma circulara galbui  care evolueaza rapid in pete maronii .In momentul acesta se opreste udarea si se face un tratament cu un  fungicid.
Dintre fungicidele de contact  pentru boli foliare sunt recomandate tratamente preventive cu DITHANE, BRAVO, iar dintre fungicidele sistemice  recomandam  TOPSIN, ALIETTE etc.La stabilirea dozelor si momentul tratamentului este indicata consultarea unui specialist.Dupa aplicarea fungicidelor se intrerupe udarea cel putin o zi.

Lucrari periodice de intretinere a gazonului

Aerarea consta in indepartarea de granule de sol din gazon pentru a realiza decompactarea acestuia  si se face de doua ori pe an ,primavara (martie- mai) si toamna( septembrie-noiembrie)
Scopul lucrarii este imbunatatirea circulatiei apei si aerului in sol catre radacinile plantelor
Nu se recomanda aerarea  vara datorita  pierderilor mari de apa din sol.
Pe suprafete mici aerarea se face cu ajutorul unui aerator manual  sau cu ajutorul unor sandale speciale  pentru aerisit gazon.
Tavalugirea
Se executa dupa tuns ,de regula trimestrial,cind iarba are 5-6 cm cu scopul de a pune mai bine in contact radacinile  cu solul  si de a se realiza o nivelare suplimentara  a  suprafetei cu gazon ,reducindu-se riscul ca plantele sa fie smulse cu ocazia tunderii .
Suprainsamintarea (Completarea golurilor)
Daca se observa portiuni pe care iarba nu a rasarit ,se grebleaza apoi se imprastie samanta manual dupa care se grebleaza si se batatoreste usor.Daca solul este uscat o udare este absolut necesara.
In concluzie operatiunile uzuale de intretinere a unui gazon obtinut prin insamintare sunt:
-tunderea  –o data pe saptamina  primavara –toamna
– o data la 10 zile vara

-fertilizare si erbicidare
-o data la doua luni in contra timp tavalugire
– o data la trei luni

Udarea –ori de cite ori solul este uscat
Suprainsamintare-    Toamna si primavara

Aerarea- de doua ori pe an (primavara si toamna)
Combaterea muschilor –toamna tirziu sau primavara devreme.

Cum sa intretii o suprafata semanata cu gazon

Udarea

In functie de  momentul semanatului este posibil sa fie necesar udarea cu  cantitati mici de apa de 2-3 ori pe zi  timp de 15-25 zile pina la rasarirea tuturor speciilor din amestecul semanat.Pe masura ce plantele tinere cresc se va uda mai rar dar cu cantitati mai mari de apa ,astfel incit la a treia tundere ,udarea sa asigure umectarea solulului pina la 15-25 cm.

Distrugerea crustei

Daca intre semanat si rasarire intervine  o ploaie torentiala sau se uda abundant,  solul se batatoreste  si se formeaza crusta impiedicind  rasarirea .In acest caz pentru distrugerea crustei  se foloseste o grapa de  maracini  care se trece peste suprafata semanata.In nici un caz nu se foloseste grebla ,pentru a nu dizloca semintele  germinate.

Lucrari de intretinere dupa  rasarire

Completarea golurilor
Daca se observa portiuni pe care iarba nu a rasarit ,se grebleaza usor apoi se imprastie samanta cu mina din amestecul semanat, dupa care se grebleaza si se batatoreste usor.Daca solul este uscat o udare este absolut necesara.
Tunderea
Prima tundere se executa in functie de anotimp cind plantele au cca 10 cm si se aduc la 5-6 cm.
Pina la instalarea corespunzatoare a gazonului sunt necesare cel putin trei tunderi.
Erbicidarea de regula nu este necesara in aceasta faza,dar daca totusi exista numeroase buruieni este recomandat sa se faca dupa a treia tundere
Fertilizarea
Plantele tinere  au nevoie dupa rasarire de azot.Prima fertilizare trebuie sa fie moderata luand in calcul administrarea uniforma a cca 10 g azotat de amoniu/mp, la 4-6 saptamini de la semanat.
Dupa aplicarea azotului trebuie sa urmeze udarea care sa umecteze solul pina la 10 cm.Avind azot plantele cresc mai repede iar gazonul se va instala mai rapid si va fi bine inchegat.

Cum sa infiintezi un gazon

Cum sa infiintezi un gazon

a)daca exista vegetatie

Lucrarea cea mai eficienta este erbicidarea totala .In acest sens recomandam produsul GLIFOTIM (360 g/l glifosat acid) in doza de 40 ml/100 mp in 5-7 l apa aplicat cind buruienile cu frunza lata au suficienta masa foliara  (8-10 cm) inaltime iar cele perene  cu frunza ingusta 15-20 cm.Dupa erbicidare nu se intervine cu nici o lucrare 2-3 saptamini pentru ca erbicidul sa  distruga si radacinile buruienilor perene.

b) daca nu exista vegetatie

Se curata  terenul de resturile vegetale, pietre, bolovani, resturi de la constructii  etc  si se niveleaza .
In ambele cazuri dupa curatire se imprastie  superfosfat (3-4 kg/100 mp) si sare potasica (2 -3 kg/100 mp) mranita 4-5 kg /mp.

Pregatirea terenului

Se sapa terenul din toamna (ex. hirletul) la 20-22 cm cu incorporarea ingrasamintelor amintite mai sus. Este indicat sa se marunteasca bulgarii pentru ca in primavara sa nu apara denivelari.

 
Nivelarea si tavalugirea
Se grebleaza atent terenul pentru a se nivela,dupa care se taseaza prin tavalugire Suprafata astfel rezultata trebuie sa fie plana.
Semanatul
Se face prin imprastiere  cu mana uniform  prin doua treceri ( pe lungime si latimea parcelei – in cruce) sau cu semanatori manuale pentru gazon

Dupa semanat se acopera semintele cu grebla si se tavalugeste usor.
Momentul semanatului.

De  regula epoca optima de semanat  este   primavara sau toamna.Gazonul se poate semana tot timpul anului exceptind perioadele cu temperaturi extreme ,conditia fiind asigurarea necesarului de apa
Doza de samanta recomandata 1 kg samanta  pentru 25-33 mp
Adincimea de semanat 1-1,5 cm( maxim 2 cm)